Garmisch e iarna mandria Bavariei. Trenurile duc acolo din ora in ora, iar drumurile cunosc ambuteiaje cum rareori se pot observa in Germania.

In tren e zarva…nici mare, nici mica. Multa lume cu echipamente de schi, placi. Multi copii si multi adolescenti. Gara te indruma sa urci spre Zugspitze, cel mai inalt varf al Germaniei. De altfel, pana acolo ajunge si un tren, ce poate fi luat din imediata apropiere a garii. Tariful e maricel dar pentru cei pasionati merita.

Poate ca zapada nu poposeste permanent in Alpi. Dar clima reuseste sa o pastreze pentru o lunga perioada acolo. Initial am fost un pic tristi ca zapada se cam topise, insa ulterior am descoperit ca doar in oras zapada disparuse…traseele montane pastrand-o in continuare.

Garmisch Partenkirchen este genul de oras in care orice fel de poza ai face iese bine. Farmecul fiecarei cladiri in parte si mai ales a decoratiilor aduse de locuitori il face uimitor. Daca mai adaugam si faptul ca in ciuda reputatiei, nu este nici pe departe plin, il putem considera un loc ideal pentru petrecerea vacantei de iarna.

Dupa ce ne-am plimbat prin centrul vechi am hotarat sa luam drumul stadionului olimpic, stadion la care se faceau pregatiri intense pentru un campionat international de ski.

Am ocolit usurel stadionul olimpic in centrul caruia se afla trambulina de sarituri si am ales sa facem un mic traseu montan. O poteca extrem de bine facuta, cu multa zapada inghetata si in lateral un rau ce curgea pe dedesuptul ghetii. Traseul nu era nici pe departe lung, dar interesant din punct de vedere al peisajului.

Dupa aproximativ 20 de minute de mers ne-a aparut o telecabina, care scurteaza traseul pentru cei cu mai putina rabdare. Chiar daca traseul telecabinei e scurt, prapastia pe care o traverseaza si stancile ce alcatuiesc peisajul o fac sa merite. De altfel, pe unul din masivii extrem de abrupti am vazut persoane practicand alpinismul.

Sus se afla un mic paradis, inghetat de catre temperaturile specifice iarna acelei inaltimi. Poteci micute, copaci, pensiuni izolate si imaginea unor varfuri dau senzatia unei mici cuceriri in urma efortului catararii.

Am admirat, am luat telecabina inapoi si am pornit spre drumul spre gara. Ne-am luat “La revedere” de la Garmisch, loc in care merita intotdeauna revenit. Ne ducem sa vedem Munchen-ul decorat de Craciun….

Trimite/Salveaza

ploaie - Alpi - Germania

Inceputul celei de-a doua zi in Munchen a fost ploios. Dar asta nu ne-a oprit din a continua sa descoperim frumusetile Munchen-ului. Asa ca am luat titiul si am plecat la drum.

Ploaia s-a domolit pe masura ce ne apropiam de Munchen, iar in momentul in care am ajuns picura foarte incet. Am luat U-bahn-ul si am mers spre urmatoarea noastra destinatie: Olimpia Park.

Munchen - Olimpia Turn

Oplimpia Park este parcul olimpic ce a gazduit olimpiada din 1972. Chiar daca are o oarecare vechime, design-ul este unul futurist si este inconjurat de foarte mult spatiu verde. Din punct de vedere al urbanism-ului, parcul se afla intr-o zona noua a Munchen-ului, nealterand arhitectura veche a orasului. Turnul in care se poate urca cu un lift de mare viteza are o panorama interesanta asupra orasului. E un loc interesant de vizitat. Vis-a-vis se afla si sediul central al BMW, loc in care exista si un muzeu al companiei.

Munchen - BMW

Munchen - Olimpia Park

Coboratul din Olimpia Turn a coincis si cu iesitul soarelui dintre nori. Si de aici urmeaza multe lucruri interesante…

Munchen - Olimpia Park

Munchen - Zoo

Am fost la Zoo, si am ramas impresionat. E prima gradina zoologica din afara Romaniei pe care am vazut-o. Nu sunt de acord cu tinutul animalelor in custi, insa impresia mea a fost ca in aceasta gradina zoologica animalele erau fericite. Spatii mari, animale jucause, locuri de joaca, mar sau banana invelite in ciocolata, multi copii. Si cel mai frumos lucru, caprite care puteau fi hranite si mangaiate de catre copilasi. Partea si mai interesanta o constituie abonamentele. Practic, pentru copii intre 5-12 ani e locul perfect de joaca, in care pot alerga, pot vedea animalele si se pot juca facand multa miscare.

Munchen - Zoo

Munchen Zoo - Pelican

Dupa gradina Zoologica ne-am ratacit un pic in cautarea statiei de metrou dar ne-am dat seama repede unde suntem, gratie hartilor foarte bune din toate statiile mijloacelor de transport in comun. A urmat ora mesei: wurst + cartofi prajiti + sos. Carnatii germani sunt intr-adevar deliciosi. Iar zona cu produse traditionale din centrul Munchen-ului da o multitudine de alegeri in acest sens. Iar pretul e excelent: 2,5 euro cu o bautura racoritoare inclusa.

Munchen - wurst

Odata papati, ne-am lasat pierduti prin centrul vechi. Am admirat cladiri impunatoare, muzicanti de strada si lumea amestecata ce se plimba. Am intrat si prin cateva magazine dar nu am stat prea mult pentru ca sunt multe alte lucruri de facut in afara de cumparaturi in Munchen.

Munchen - Centru

Cu greu ne-am indreptat spre titiu. Au fost 2 zile foarte frumoase si foarte scurte. Parasim Munchen-ul cu promisiunea ca il vom vizita curand…si chiar o vom face, in apropierea revelionului:)

Urmeaza Alpii din Bavaria…ceva cu adevarat uimitor.

Trimite/Salveaza

Trezitul de dimineata e ceva natural la nemti. Toate diminetile noastre in Germania au inceput cu Antenne Bayern . Pe langa vocile prezentatorilor ce sunt extrem de voiosi si a concursurilor amuzante, Antenne Bayern e unul din acele posturi de radio ce dau muzica buna permanent. De altfel, imediat ce treci granita incep sa dispara turcismele si sa auzi posturi de radio cu o muzica excelenta.

Drumul spre Munchen din prima zi nu am reusit sa il imortalizam deoarece in noaptea precedenta ni s-a stricat aparatul foto, si abia a doua zi am achizitonat altul. Se poate spune ca cei 82 de Km(dintre care 20 pe un drum national) se faceau in 45 de minute. Pe majoritatea autostrazilor nu exista limita de viteza, singurele limite fiind in caz de polei sau pe timp de noapte. La intrarea in oras e un panou care arata pe inelul central punctele cu ambuteiaj(Stau). Ambuteiajul in Munchen nu e in nici un caz similar cu ambuteiajul in Bucuresti, un blocaj insemnad maxim 10-15 minute in plus. Parcarea se poate face fie la periferie pe gratis, fie in centru pe timp limitat(o ora) si foarte scump, fie in una din parcarile special amenajate.

Sistemul de transport in comun este excelent, metroul acoperind intregul oras. Orasul e impartit din punct de vedere al transportului in 4 cercuri concentrice, o calatorie taxata permitand deplasarea in interiorul respectivului cerc timp de 2 ore(fara a schimba sensul). Zona centrala(cea cu obiective turistice) se afla intr-un singur cerc.

Am parcat masina cam la 2 km de Marienplatz si am luat-o la picior. Bicicleta e unul din mijloacele principale de transport pe acolo, si toti cei care o folosesc o fac extrem de natural. De altfel, orasul e gandit astfel incat sa incurajeze mersul cu bicicleta. Centru este extrem de aglomerat, si asta il face genul de loc ideal de vizitat la 7 dimineata, cum ar spune Simona.

Munchen - aleea comerciala

Aleea comerciala principala e extrem de aglomerata. Multe magazine, multi straini si o curatenie surprinzatoare in ciuda aceste aglomeratii. Drumul nostru prin Munchen s-a oprit prima data la Frauenkirche, o biserica impunatoare din varful careia se poate privi panoramic Munchen-ul. Impresionant la aceasta cladire e faptul ca desi e veche, au reusit sa instaleze un lift in ea, fara sa-i strice arhitectura interioara.

Munchen - Frauenkirche

Munchen-ul privit de sus arata fenomenal: un oras foarte bine ordonat, in care inaltimile sunt dominate de varfurile catedralelor si ale cladirilor istorice si cu extrem de mult spatiu verde.

Munchen - Vedere de sus

Am coborat din turn si am ajuns in Marienplatz, piata centrala a Munchen-ului. Facand abstractie de aglomeratie, care fara indoiala isi are farmecul ei pentru o mare metropola, cladirea primariei (RatHaus) este centrul atentiei.

Munchen - Marienplatz

Munchen - Marienplatz

Dupa cum am mai spus, ne place mult sa mergem pe jos, pentru a simti mai bine suflul orasului. Si nu ne-am abatut de la acest principiu deloc in aceasta excursie. Am pornit pe jos din piata centrala spre Englischer Garden. Nu am apucat sa vizitam muzeul papusilor (Puppen Museum), insa am apucat sa vedem zona de produse traditionale, loc in care am si servit a doua zi un traditional wurst.

Munchen - Piata agroalimentara

Munchen - Puppen Museum

Englischer Garden este un parc imens, cu zone intinse de gazon, cu apa, cu liniste si chiar si cu nudisti. Chiar daca e frecventat de foarte multe tipologii de oameni, il consider cel mai apropiat de ideea de parc, si anume un loc in care toata lumea poate veni sa se relaxeze.

Munchen - Englischer Garden

Munchen - Englischer Garden

Cam acesta ar fi un foarte scurt rezumat al primei noastre zile in Munchen. Ne-am intors pe jos pana in MarienPlatz, apoi am luat metroul (U-Bhan) pana la locul la care am parcat masina.

Munchen - Strada

Ne intoarcem acasa pe autostrada cea fara limita de viteza. Urmeaza nani si o a doua zi de Munchen, cel putin la fel de interesanta….

Autostrada - Germania

Trimite/Salveaza

Rasarit - A1 - Bucuresti-Pitesti

Drumul e destul de lung si pe unele portiuni foarte obositor, nu neaparat datorita distantei cat a calitatii foarte a drumurilor romanesti. Noi am plecat din Bucuresti, si distanta pana la locul in care ne-am cazat a fost de aproximativ 1500 de Km. Pana la Arad, respectand limitele de viteza si facand mici pauze drumul dureaza cam 10 ore. De la Arad la Nadlac mai sunt arpoximativ 60 de Km, iar dupa se trece in alta lume: Ungaria. Campurile devin mai organizate, drumul mai bun iar soferii civilizati. Primul oras de dupa granita e Mako, loc in care se afla mai multe pensiuni pentru cei ce doresc sa faca o pauza in drumul lor spre Europa. Chiar daca e un orasel, curatenia si amenajarea sunt impresionante, comparand cu oraselele de langa granita noastra.

Mako - Ungaria

Dupa Mako urmeaza Szeged, un orasel extrem de cochet care, desi are ceva cladiri comuniste, are un centru vechi bine conservat. Szeged este traversat de Tisa, iar raul este bine amenajat. Noi ne-am oprit aici in prima zi a expeditiei.

Szeged - Ungaria

A doua zi a fost in cea mai mare parte a ei dedicate tot drumului, dar finalul a meritat din plin. La aproximativ 10 km de Szeged incepe autostrada Szeged – Budapesta, si de aici drumul incepe sa fie impecabil. Szeged – Budapesta (M5) (1h), apoi centura Budapestei(M0)(timpul poate fi destul de mare daca e aglomeratie), apoi Budapesta – Viena(M1, respectiv A4 la austrieci), apoi Viena – Lintz – Salzburg (A1). In Austria ar fi de adaugat faptul ca prima benzinarie a fost absolut groanzica, pentru ca datorita mitului cum ca benzina in Austria ar fi mult mai ieftina ca in Ungaria au facut ca romanii sa se napusteasca asupra ei si sa iasa un mare haos. Diferenta e de cativa euro la un plin si timpul merita.

Urmeaza Germania. Trecerea intre Austria si Germania e lina, relieful devine muntos(Alpi) iar autostrada incepe sa arate din ce in ce mai bine. De altfel, Germania e si tara autostrazilor fara limita de viteze. O autostrada impadurita, care traverseaza la un momentdat un rau plin de ambarcatiuni. Cum cazarea noastra este la aproximativ 100 de Km de Munchen, parasim autostrada inainte de a ne apropia de oras.

Alpi - Germania

E greu de descris sentimentul pe care ti-l lasa un drum care strapunge Alpi. La fel de greu ca si sentimentul de sofer bucurestean ce vede in spate masini puternice care respecta limitele de viteza.

Tocmai am ajuns in paradis… Urmeaza detaliile.

Pensiune - Germania

Trimite/Salveaza